Definirea antreprenoriatului si a antreprenorului

2.1.Definirea  antreprenoriatului şi a antreprenorului

2.1.1.Defenirirea antreprenoriatului

Antreprenoriatul a început să fie recunoscut în timpul monarhului francez Ludovic al XIV-lea care obișnuia să afirme că „burghezii și meșteșugarii vor deveni artizanii bogăției”.

Activitatea antreprenorială constă  în identificarea şi valorificarea unor oportunităţi economice.

Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate

Antreprenoriatul înseamnă activitate intensă şi dedicare,pasiune şi viziuni personale, Antreprenoriatul reflecat dorina de a fi cel mai bun, de a obtine performanta

În Uniunea Europeana antreprenoriatul este caracterizat prin:

-          antreprenoriat oportunistic scăzut

-          antreprenoriat de necesitate foarte scăzut

-          antreprenoriat de extindere  a pietei  moderat

-          procentul de femei de afaceri este în creştere şi mulţi adulţi identifică oportunităţi de afaceri,cred că au ablităţi  de întreprinzător, cunosc un întreprinzător, şi au teamă ridicată de eşec.Diferenţele între venituri sunt mici iar costurile sociale sunt ridicate. Există un nivel moderat de investiţii în capital de risc şi investiţii informale.

În România şi  Bulgaria antreprenoriatul este caracterizat prin

-          antreprenoriat oportunistic scăzut

-          antreprenoriat de necesitate foarte scăzut

-          antreprenoriat de extindere  foarte scăzut

-          număr mic de femei  de afaceri comparativ cu bărbaţii şi un procent scăzut de  de aduţi.

-          Identifică oportunităţi de afaceri,cunosc un întreprinzător şi cred că ştiu cum să înceapă o afacere

-          diferenţele între venituri sunt mici

-          sectorul agricol are o pondere importanta

-           există un nivel moderat de investiţii în capital de risc şi investiţii informale.

În China şi India antreprenoriatul este  caracterizat prin

-          antreprenoriat oportunistic crescut

-          antreprenoriat de necesitate crescut

-          antreprenoriat de extindere  crescut

-          număr în creştere  de femei  de afaceri comparativ cu bărbaţii şi un procent ridicat de  de aduţi.

-          Identifică oportunităţi de afaceri,cunosc un întreprinzător şi cred că au abilităţi de întreprinzător

-          diferenţele mari  între venituri

-          procent ridicat de şomeri sub 25 de ani

-          sectorul agricol este substanţial

-           există un nivel moderat de investiţii în capital de risc şi investiţii informale.

 

2.1.2.Caracteristicile antreprenorului

Un antreprenor este o persoanǎ care, pe baza unor clauze și condiții contractuale, se obligǎ sǎ presteze în favoarea altei persoane și organizații, diverse lucrǎri (industriale, de construcții, etc.), în schimbul unei recompense dinainte stabilite. De obicei, aceste lucrǎri sunt pǎrți componente ale unui proiect.

În sensul modern al economiei de piațǎ, un antreprenor este un agent economic care adoptǎ un comportament activ și novator, care acceptǎ deliberat riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi.

In literatura de specialitate se gasesc mai multe studii legate de caracteristicile, calitatile antreprenorului. Facand o sinteza a acestora urmatoarea lista de caracteristici ale antreprenorului:

-           controlul interior,

-           capacitatea de identificare a oportunitatilor pe piata economica , oportunitati prea noi pentru a fi luate in considerare si de altii, prea mici pentru a fi luate in considerare de economia clasica

-          capacitatea de  planificare pe termen scurt si termen lung,

-          asumarea riscurilor,

-          capacitatea de inovare, de gasire si aplicare a unor solutii noi  care sa rezolve problemele aparute

-          abilitatea de a gasi metode de  feedback  spcifice pentru activitatea desfasurata

-          capacitatea de a lua decizii pe baza analizei obiectivului initial si  a feedback-ului

-            independenta si flexibilitate in  gandire si actiune

-          initiativa si  responsabilitate

2.1.3.Factorii care influenţează activitatea antreprenorului

Indiferent de performanțele sale economice, activitatea unui antreprenor  se va dezvolta  la intersecția dintre urmatorii factori:

-  factori de naturǎ legislativ-normativǎ,

- factori sociali,

- factori financiari,

- factori  tehnologici,

- factori  politic

- factori globali.

Fiecare factor influențeazǎ mediul antreprenorial într-un mod diferit, și pot acționa atât în sensul scǎderii cât și în sensul creșterii performanțelor sale. Gradul de adaptabilitate și flexibilitate a personalitǎții antreprenorului au un cuvânt greu de spus. Astfel, un antreprenor cu cunoștințe solide în domeniul resurselor umane va da dovadǎ de tact și diplomație în cazul unei crize de personal. În aceeași mǎsurǎ un antreprenor care nu se informeazǎ despre legislația care îi reglementeazǎ activitatea, chiar dacǎ beneficiazǎ de consiliere juridicǎ, se va afla în imposibilitatea deschiderii și menținerii unui dialog productiv cu statul român sau va obține cu dificultate o finanțare, fie ea prin societǎți financiar-bancare, cât și prin instituții europene.

a. Factori de naturǎ legislativ-normativǎ Principala trǎsǎturǎ a acestor factori se referǎ la caracterul lor extern. Acest tip de factori sunt generați în principal de stat, de instituțiile sale. Vizeazǎ în mod direct legile, actele, ordonanțele de guvern, dispozițiile cu caracter special sau alte proiecte de legi care se referǎ în mod direct la mediul antreprenorial. Principala lege la care se raporteazǎ mediul antreprenorial din România este Legea numǎrul 31 din 16/11/1990 privind societǎțile comerciale. Prin aceastǎ lege se stabilesc formele de constituirea a unei societǎți comerciale, precum și obligațiile si drepturile acestora. Din momentul în care mediul anteprenorial din România a trecut de etapa “organizaționalǎ” , Statul român a trebuit sǎ elaboreze și alte proiecte de lege. Un astfel de proiect de lege se are drept obiectiv stimularea înființǎrii de întreprinderi.

b. Factorii sociali Sunt factori cu caracter dual și subiectiv, se întâlnesc atât în mediul extern cât și în mediul intern al întreprinderii. Factorii sociali în raport cu mediul extern înteprinderii sunt reprezentați de furnizori, clienți (posibili și actuali), funcționarii statului, posibilii investitori și partenerii de afaceri. În ceea ce privește factorii sociali interni, cea mai mare pondere o au angajații unei companii.

Relația antreprenor – furnizor/client este bazatǎ pe încredere, pornește de pe poziții egale și în care, fiecare element urmǎrește pǎstrarea subunitarǎ a raportului economic: minimum de efort/maximum de efect. De obicei, acest tip de relație este ghidat de cutume comerciale care s-au format de-a lungul timpului.

Relația antreprenor – intraprenor sau anagajator – angajat este reglementatǎ în primǎ instanțǎ de Codul Muncii și Drepturile de Proprietate Intelectualǎ. Deși, la nivel de structurǎ de companie este considerat un raport de subordonare, angajatul este “un consumator” sau “un client” de sarcini duse la îndeplinire, în termenele stabilite și cu rezultate semnificative. Factorul uman are un rol determinant în activitatea unei companii. Așa cum un angajat bun contribuie la bunǎstarea și extinderea unei afaceri, un angajat mai puțin competent poate da un sens negativ unor parteneriate de afaceri care pânǎ la momentul respectiv se desfǎșurau în bune condiții.

c. Factori de ordin financiar Factorii financiari nu introduc numai noțiuni teoretice în privința unor indicatori, ci prin analiza lor oferǎ informații relevante pe baza cǎrora se pot face verificǎri ale situației actuale, evaluǎri, dar și previziuni pentru o perioadǎ determinatǎ de timp. O altǎ noțiune în definirea factorilor de ordin financiar se referǎ la posibilitatea infuziei cu cash-flow prin: credite, fonduri europene, împrumuturi de la stat și alte modalitǎți. Principalii actori în categoria factorilor de ordin financiar sunt: instituțiile financiar-bancare, Banca Naționalǎ a României (BNR), Bursa de Valori București (BVB).

d. Factorii tehnologici Au în vedere evoluția tehnologicǎ și se regǎsesc pe mai multe nivele. Astfel, își fac simțite efectele atât asupra obiectului principal de activitate al firmei, cât și asupra producitvitǎții unei companii.

e. Factorii politici Pentru cǎ stau la baza dezvoltǎrii mediului antreprenorial, îi putem numi factori primari. Regimul politic a influențat în mod decisiv apariția sau dezvoltarea mediului antreprenorial într-o anumitǎ țarǎ sau zonǎ geograficǎ.

Influențe pozitive:

a. Influențele pozitive ale factorilor de naturǎ legislativ-normativǎ: - crearea unui cadru normal de desfǎșurare a activitǎților întreprinderilor mici și mijlocii, acordarea de beneficii pentru a stimula extinderea mediului antreprenorial, consultanța gratuitǎ în domeniul juridic și contabil, cursuri de perfecționare, organizarea de evenimente special adresate comunitǎții antreprenoriale, înlesnirea unei comunicǎri facile cu autoritǎțile statului român și accesul la fonduri europene.

b. Factorii sociali pot aduce mediului antreprenorial urmǎtoarele beneficii: - putere creativǎ și diferențiere în fața concurenților, “fața umanǎ” a unei companii, contracte avanatajoase pe termen lung, pot reprezenta subiecte de negociere în privința obținerii anumitor facilitǎți de la statul român.

c. Factorii de ordin financiar: - contribuie în mod semnificativ la creșterea lichiditǎților unei companii, dezvoltarea pe termen lung, bugetul de promovare a produselor/serviciilor oferite și la o îmbunǎtǎțire continuǎ în relația cu clienții, atunci când se referǎ preponderent la atragerea de fonduri prin diferite modalitǎți. Sunt principalul suport pentru dezvoltarea companiei și un fond bine gestionat crește viteza de rotație a capitalului.

d. Factorii tehnologici: - îmbracǎ activitatea antreprenorialǎ și îmbunǎtǎțește serviciile oferite, susțin evoluția și competitivitatea mediului antreprenorial.

Influențe negative:

a. Factorii de naturǎ legislativ-normativǎ: - aplicarea legilor constituie unul dintre cele mai dese motive de disputǎ între companie și statul român, multe articole de lege suferǎ lipsa cercetǎrii sau a concordanței dintre nevoile mediului antreprenorial și ceea ce se vor a fi aceste nevoi. Deși au existat inițiative din partea statului pentru simplificarea procedurilor de înființare a unei firme, procesul este încǎ anevoios.

b. Factorii sociali: - sunt cei care reclamǎ cea mai mare atenție din partea antreprenorilor. Din cauza caracterului subiectiv necesitǎ resurse de motivare, perfecționare continuǎ și monitorizare. Influențele negative pot fi evitate de antreprenori încǎ de la început prin planul de afaceri: dacǎ se proiecteazǎ numǎrul optim de oameni de care firma va avea nevoie, un plan salarial care sǎ nu aibǎ consecințe negative asupra cash-flow-ului companiei, sarcini bine trasate și evaluare neîntreruptǎ la un anumit interval de timp. Astfel, pentru o companie care a înregistrat o creștere a numǎrului de salariați peste media admisǎ, va fi destul de complicat sǎ-și urmeze planurile de dezvoltare în perioade economice de regres.

Este factorul cel mai sensibil la schimbǎrile mediului antreprenorial și se formeazǎ într-un timp îndelungat. De multe ori, cel puțin în cazul companiilor care activeazǎ în zona serviciilor, factorul uman este determinant în stabilirea nivelului de calitate pentru produsele oferite.

c. Factorii de ordin financiar: - constituie punctul de atracție în mediul antreprenorial. În raport cu legile în vigoare, atrag impozite mai mari, cereri nejustificate de sponsorizǎri (mai bine: cereri de sponsorizare nejustificate), pretenții salariale. Cererea pentru un credit mai mare decât este capabilǎ structura financiarǎ a companiei sǎ susținǎ, va amplifica lipsa de lichididate și nu-și va arǎta eficiența.

d. Factori tehnologici: - sunt condiționați de pregǎtirea antreprenorilor, de bugetul alocat, de aceștia pentru modernizare și retehnologizare și de modul cum angajații vor ști sǎ profite de investiția fǎcutǎ. Sunt factorii cu cel mai înalt grad de perisabilitate, și din acest motiv întâmpinǎ dificultǎți din partea antreprenorului asupra luǎrii unei decizii ferme de modernizare a activității.
Manolea Gheorghe
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Finantator

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea

Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro